reply

dragi tovarasi si pretini,

domnule balaci, nu cred ca problema celor care ar trebui sa aiba blog si totusi nu au se rezolva prin indicarea de provideri, linkuri catre tutoriale, best practices sau informatii despre plug-in-uri. :)
există două moduri de a aborda problema ridicata de marius balaci, dupa parerea mea:
să încerci să convingi prin argumente de tip tehnic, (blogger e mai bun ca wordpress) sau argumente care fac apel la pathos (frateee, e cel mai tare sa ai blog!).

aşadar, să incepem cu cea de-a doua categorie.
1. cum zicea william arruda, in ziua de azi, daca nu ai identitate, nu existi. tot in ziua de azi, mediul on-line, new media, in general internetul si orice mijloc de comunicare care sparge barierele de distanta dintre oameni reprezinta un potential care merita exploatat de voi cei care cititi aceste randuri, cei care veti lucra in comunicare. blogul este un instrument care strange laolalta o gramada de alte lucruri pe care le gasesti cu greu. in primul rand, si probabil va intereseaza cel mai mult asta, e un instrument de cariera. daca stii ce sa scrii acolo. in al doilea rand e o carte de vizita. in plus, mai tine loc de instrument pentru networking. dar voi probabil stiai lucrurile astea si totusi nu aveti blog. eu personal cunosc o gramada de oameni care ezita. cred ca problema sta in alta parte. sincer, nu o pot identifica, dar va pot spune sigur lucrul asta. lumea online infuenteaza lumea offline extrem de mult. mai ales in domeniul comunicarii. pe langa multitudinea de studii de piata, grafice, curbe gauss care arata acest lucru, este cert ca informatia circula mult mai repede pe online, decat pe strada. se naste un word-of-mouth online care il genereaza pe cel offline. lipsa unui blog e grava in acest caz. A4 a fost promovat pe bloguri, recent s-a intamplat rotweetmeet, basescu a castigat o mare parte din electorat prin basescu.ro, si exemple pot fi cu duiumu. have a blog. (e si concurs pentru asta)
2. frateeee, e cel mai tare sa ai blog. nu e chiar cel mai tare, dar e placut. freud, jung, probabil si bernays ar fi fost mandri de minunea asta a tehnicii. problema cu blogurile e ca, in mod normal, continutul lor trebuie sa faca legatura intre ce stii despre tine si ce stii despre ce e in juru tau. pare destul de usor, dar sa legi cateva cuvinte, stiind ca poate vedea oricine, e destul de greu. e un exercitiu care merita facut, doar ca experienta personala, cu atat mai mult cu cat in timp exista posibilitatea sa ajunga sa iti placa ceea ce faci.
3. in principiu, blogurile si continutulor nu sunt decat un ideal tip weberian al societatii care le genereaza. daca dai un search pe google cu tag-ul blog network o sa iti apara harti de linii peste linii care arata cum sunt linkuite toate blogurile intre ele. cam la fel sunt in legatura si oamenii.

concluzie pentru cea de-a doua categorie. daca iti faci blog ii lasi pe cei din jurul tau sa stie ca ai ceva de spus, ba mai mult, ai ceva de schimbat.

asa cum zice google, was this information useful? :)))

revenind la prima categorie.
daca esti in dubii si nu stii sa alegi intre blogger, wordpress, weblog, sau orice alt provider stai linistit pentru ca nimeni nu iti poate oferi solutia. cine se asteapta sa fac comparatii intre cele trei greseste enorm, e inutil. continui ca in paragraful anterior. mie mi se pare ca am epuizat argumentele prin care as putea sa va conving. ah, umorul, ultima resursa!

pentru filozofi: stiu ca nu stiu nimic. o sa scriu pe blog despre asta.
pentru matematicieni: cate comentarii are teorema lui pitagora!
pentru agenti SRI: blogul nu prezinta risc terorist, repet, blogul NU prezinta risc terorist
pentru fotbalisti: blooooooooooooooooooooog!
pentru politicieni: votati-ma, ca va pun in blogroll!
pentru jurnalisti: pe blog nu trebuie sa ai trei surse sigure!
pentru muzicieni: comentati originalul!
pentru publicitari: blogu asta ce insight are?
pentru marketeri: blogu asta ce cota de piata are?
pentru labili psihic: aosdfijoasdfvuasyfg
pentru profesori universitari: comentezi viziunea mea???
pentru mafioti: ai grjia ce comentezi.
pentru evrei: cat costa?

si ultima

pentru cine nu are blog: sa isi faca!

nu va cunosc, dar va respect!

iulian

astept opinii.

Maricel si Andrei (target)

Maricel are 37 de ani si lucreaza intr-o fabrica de conserve. meseria lui nu are un nume: el e cel care trage de maneta ce declanseaza mecanismul care punce capacele la conserve... 8 ore pe zi. castiga putin dar nu are ce face altceva. e casatorit cu mariana care e cu 4 ani mai mica decat el si e casnica. a renuntat la serviciu de cand facea el crize de gelozie.

Maricel e convins ca rolul femeii e sa aiba grija de copii si sa spele. ea nu are cum sa inteleaga chestiile barbatesti. cum nu intelege nici fotbalul. maricel e calm acasa fiindca Mariana e o femeie puternica. Cand iese insa cu baietii devine o fiara si e recunoscut in galeria Rapidului ca fiind unul dintre cei mai rai. ultima oara a facut scandal la un meci arbitrat de o femeie. i-a aratat el care-i rolul femeii...

Andrei are 25 de ani si ii place foarte mult fotbalul. e un baiat destept, crede prietena lui, si se poarta frumos cu ea. doar atunci cand e si cu ceilalti baieti e ironic si chiar o supara. imediat dupa, isi da si el seama si ii cere scuze. merge des la meciuri dar nu sta in galerie fiindca "se iau aia la bataie". nu a luat-o niciodata pe prietena lui la meciuri fiindca ea nu e incantata de idee.

Andrei e vanzator la un magazin de computere si are bani cat sa-i ia prietenei lui flori din cand in cand. Andreea e multumita dar nu intelege de ce e atat de disperat dupa fotbal si de ce conteaza pt el asa mult baietii cu care merge la meciuri.

Alex, cel cu cacialmaua

probleme

asa... acum ca a trecut perioada de inscriere o sa prezint o problema pe care n-am vazut-o scrisa pe nicaieri prin blogurile echipelor de la institutionala. va informez cu cel mai mare regret ca prezenta femeilor pe stadioane nu va reduce niciodata violenta. decat daca se umple stadionul de femei, dar si aici ma indoiesc pentru ca exista probabilitatea sa fie doua imbracate la fel.

1. si aici, ca mai peste tot, functioneaza regula 80 - 20. 80 la suta de oameni vin linistiti si se bucura la golurile fiecarei echipe si 20 la suta sunt aceia care arunca cu brichete si pentru care o femeie in tribuna este un nou motiv de bucurie (injuraturi, semne, etc). sa incerci sa proiectezi explicit ideea ta de campanie direct spre cei 20 e ca si cand te-ai duce in mijlocul galeriei dinamoviste cu codul bunelor maniere. ramanand in sfera asta, totul trebuie sa fie ca o pasa la intalnire. ;)

2. fiind constiente de asta, femeile nu vor calca iarba verde a stadionului nici daca ar fi ingredient pentru noul fond de ten de la Avon. nici macar.

3. acum va asteptati sa vin cu rezolvarea problemei. :)))) ntz. dar va zic ca daca ati pus problema asa, e bine. daca ati mers pe partea ailalta, sa spun bucuros si sincer ca e prost ce ati facut. imi cer scuze pentru agresivitate dar, vorba aia, nu suntem pe stadion.

4. prezenta femeilor nu va reduce niciodata violenta. mi s-a parut ca brief-ul suna ca un argument incomplet. iarasi, nu va voi spune premisa lipsa.

5. ca tot vorbiram de reguli, cred ca mai pica bine o regula. pe stadion,violenta fizica porneste de obicei de la niste premise ale violentei simbolice, care in fond si la urma urmei opreste femeile sa vina pe stadion pentru ca lor nu le e frica de bricheta. ci de cum gandeste cel care a aruncat-o.

astea fiind spuse,
va salut cu tot respectul,

iulian.
PS. tuturor echipelor care vad asta si au blog. va rog din suflet scoateti word verification din protocolul pentru commentarii pentru ca te scoate din minti. nu vin spammeri la OC.

OK (ok...)…recunoastem ca am trimis formularul destul de tarziu… dar asta nu inseamna ca suntem dezorganizati, dezinteresati sau superficiali (decat pentru parintii nostri pe care oricum nu-i intereseaza). Dimpotriva, am valorificat la maxim perioada de inscriere(3 la 10000), cu preponderenta ultimele ore.Suntem de altfel si foarte eficienti! Am reusit in timp record(da, va intrebati care e recordu anterior... :) ), dribland printre serviciu(hai steaua!), cursuri, somnul lui iulian si stelutele sau confetti-ul lui alex, sa realizam o campanie cap coada(deci o campanie ca un fel de sarpe) de care suntem mandri (ne place mult insightul). (veninul sarpelui adica)

dealer shef,

ana.

PS. argumentati legatura dintre urmatorul video, comunicare institutionala si poker.

dupa atata poker,

sa va spunem si cine suntem: cinci oameni din snspa cu antecendente in OC (vasazica slims si 5ha)
trei fete: ana, adina si alexandra si doi baieti, alex si iulian. multe nopti pierdute, pierdute la propriu pentru ca am facut mai totul in ultima noapte. dorinte de mai bine, asteptari total opuse, semicerturi, apa plata in que paso, un jdemilion de nume pt. echipa printre care: praporgescu13(adresa que paso), vlad(don`t ask), vechi si attitude... :))) am gasit poker si am zis: gata frate, asta e! bun. avand, ce e mai esential adica numele si membrii echipei am zis sa ne apucam de brief. afacereza nu ne pune probleme, deci am stiut ce avem de facut. aici am fost productivi: in vreo 13 ore, de la 9 dimineata la 10 am umplut un word cu 4000 de caractere. ba chiar mai mult, ca am fost nevoiti sa mai taiem din opera de arta. fara misto, e treaba buna ce am facut noi acolo. desi parerea mea personala e ca prezentarea de la preselectii o sa fie cruciala, e bine sa faci o impresie bune dinainte. ne vedem asadar la preselectii (noi vom fi aia cu asul in maneca) si pana atunci o sa ne defulam pe blog toate probleme si fericirile de care dam intre timp. vae victis!

cel care ridica miza,
iulian.

o s-o vad si pe asta!

dupa o saptamana de plecat la 8 juma de acasa si ajuns la 23 am ajuns sa vad confeti prin aer, pe drumul spre serviciu. am ajuns sa vad si o echipa alaturi de o campanie cu insight destept. am ajuns sa vad si cum zaki se trezeste la ora 7 si ceva ca sa nu intarzie sau cum pot sa stau 12 ore incontinuu cu aceeasi 4 oameni intr-o camera mica si predispusa la idei.

am ajuns sa vad multe in perioada asta si de aceea cand unii imi spun ca ajungem in finala parca nu-mi mai vine sa spun: ia s-o vad si pe asta!

responsabil cu cacealmaua, alexandru

pana la urma

pana la urma, asemanarea pe care am gasit-o noi intre ce ne uneste ca echipa si poker, intre ce vrem sa facem si poker, nu e chiar asa distanta de realitate. cea mai izbitoare asemanare e ca, dincolo de jocul ieftin de cuvinte cum ca exista multe carti proaste, exista si multe feluri de a le valorifica. ce-am invatat pana acum e ca informatia nu are valoare de bine/rau. informatia e la obiect sau nu. pe noi ne intereseaza orice. si punem la bataie tot ce stim.



tot iulian.

e normal

e normal ca la ora 00:27 sa scriu primu post. doar am avut in spate saptamani bune sa fac asta. e normal ca de abia acum sa completez formularul de inscriere. e normal ca doar acum cateva ore sa fi terminat rezolvarea briefului. e normal sa strang poze si descrieri de abia acum de la membrii echipei. e normal sa fac totul pe ultima suta de metri. poate e chiar bine. e normal sa nu mai am timp sa ma intreb daca e bine ce am facut. e normal sa ma poticnesc din cand in cand nestiind ce sa mai scriu. e normal sa revin. asa e in poker. nu risti, nu castigi. e normal sa mergem mai departe.



iulian.